S-a convertit Wurmbrand la ortodoxie? Mărturia fiului său Mihai
- 30.01.2009, 3:27
- Scandaluri RW
- 3,969 vizualizări
- 22 comentarii
Unul dintre subiectele fierbinţi legate de persoana pastorului Richard Wurmbrand este acela legat de zvonul prezentat drept “certitudine” în anumite medii, cum că spre sfârşitul vieţii acesta s-ar fi convertit la ortodoxie. Acest zvon a apărut imediat după clasarea lui pe locul cinci în cadrul concursului Mari Români, situaţie care imediat a trezit se pare dorinţa multora de a şi-l revendica pe surprinzătorul evreu creştin. Am primit din partea domnului Mihai Wurmbrand un material prin care acesta aduce lumină asupra multor “mituri” false referitoare la tatăl său, răspândite de alţii cu bună ştiinţă. Vă prezentăm mai jos acest material, nu fără a-i mulţumi domnului Mihai Wurmbrand pentru eforturile domniei sale.
Despre o presupusă trecere la ortodoxie a Pastorului Luteran Richard Wurmbrand
Richard Wurmbrand, decedat în 2001 a locuit în ultimii 10+ ani ai vieţii în casa mea proprietate personală şi a zăcut la pat sub îngrijirea mea şi a unor ajutoare 24 de ore din 24 în ultimii patru ani din viaţă. Motivul pentru care i-am pus casa la dispoziţie şi m-am mutat în alt apartament cu chirie a fost ca să fiu cu părinţii mei o bună parte din zi, casa oferind nu numai condiţii pentru mulţii vizitatori pe care părinţii mei îi primeau înainte de a cădea bolnavi dar şi facilităţi de birou pentru mine. Am colaborat zilnic cu tatăl meu în aceeaşi organizaţie, numită în prezent Voice of the Martyrs (Vocea Martirilor) iniţiată de familia noastră, fără întrerupere de la venirea sa în America şi până la îmbolnăvirea care l-a răpus la pat, deci vreme de peste 30 de ani. Richard Wurmbrand care a fost un om animat de o profundă înţelegere şi dragoste creştină interconfesională, nici în aceşti ani şi nici înainte nu s-a declarat vreodată interesat să devină ortodox. El a fost iniţial hirotonisit în confesiunea Anglicană şi mai târziu în confesiunea Luterană, rămânând un pastor luteran până la sfârşitul vieţii.
Zvonul despre o presupusa convertire la ortodoxie, petrecându-şi ultimile zile într-o mănăstire ortodoxa din America, a apărut mai întâi întrun forum al publicatiei Formula AS. În ultimii 6 ani de viaţă, tatăl meu nu a călătorit nicăieri în altă parte decât cu ambulanţa la un spital din apropiere. Când am dovedit imposibilitatea acestei gogoriţe, iată că o altă publicaţie notorie, anume Academia Caţavencu, a schimbat circumstanţele şi a “plasat” convertirea la închisoarea Târgu Ocna prin anii 1951-52. Nici aceasta nu a avut loc.
Am răspuns publicaţiei Academia Caţavencu precum urmează:
“În Rezistenţa din Minţi, A.C., nr. 822, ziaristul Alexandru Cautis face afirmaţii, obţinute din auzite, eronate sau nedocumentate judicios despre pastorul luteran Richard Wurmbrand, un evreu-creştin închis timp de 14 ani în închisorile comuniste române şi decedat în anul 2001. Neavând dreptul la replică, fiind singurul său fiu, am cumpărat acest spaţiu limitat. Conform autorului, Richard Wurmbrand s-ar fi clasat pe locul 3 la concursul “Mari Români.” E o altă eroare. De fapt s-a clasat pe locul 5! Autorul descrie că ar fi ieşit din închisorile comuniste “creştin ortodox” cerând, pe când se afla într-o celulă din închisoarea comunistă Târgu Ocna, conform unui “martor” încă în viaţă, doctorul Lefa, care era închis ca legionar, să fie botezat, “după religia ortodoxă.” Ortodoxia nu este o religie ci numai o confesiune din cadrul religiei creştine. Richard Wurmbrand, o persoană publică în România pre-comunistă, după ce a ajuns în Vest în 1965 şi până la moartea sa, timp de 36 de ani, a predicat Evanghelia, fiind o personalitate cunoscuta pe 5 continente, publicând cărţi care au fost traduse în 85 de limbi. Mulţi “colegi” de puşcărie au publicat în străinătate sau chiar în România amănunte despre el. Înaintea acestui concurs din 2006 nu a apărut nimic în scris despre o asemenea presupusă convertire şi botez la ortodoxie. Cea mai bună dovadă totuşi de cât de neverosimilă este această “noutate” provenită conform autorului de la dr.Lefa, este chiar cartea autobiografică a dr.Aristide Lefa, tipărită în 1998: Fericiţi Cei Ce Plâng, apărută la Editura Eminescu, unde îşi descrie activitatea ca doctor-puşcăriaş la Târgu Ocna. Deşi Richard Wurmbrand este menţionat pe larg şi nu necesar pozitiv, absolut nimic despre o presupusă convertire la ortodoxie. Mihai Wurmbrand”
Din păcate Academia Caţavencu a refuzat să-mi permită cumpărarea unui spaţiu să public acest răspuns. De aceea textul de mai sus l-am publicat într-un spaţiu publicitar din Evenimentul Zilei. Nu-l învinuiesc pe dr.Lefa pentru primitivismul din frageda tinereţe când credea în gogoriţele mişcării legionare, cea care urma să facă România “precum soarele sfânt de pe cer” prin eliminarea “jidanilor.” Îmi pare bine că în mod consecvent şi curajos a supravieţuit torturilor comuniste şi ca este sănătos. Dar iată că are 84 de ani şi scrie articole pe web din care reproduc mai jos.
Iată doar câteva afirmaţii ale dr.Aristide Lefa, preluate de pe pagina de internet http://www.miscarea.net/1-cine-au-fost-victimele.htm:
Citându-l pe Moţa: “Declarăm în faţa lui Dumnezeu şi a Istoriei că violenţele noastre au fost totdeauna de apărare şi legitim răspuns împotriva ilegalităţilor şi a violenţelor ce revin în întregime inamicilor noştri”
Iar la http://pages.prodigy.net/nnita/permanente.html găsim:
“Cea mai mare parte a evreilor de astăzi nu au sânge semit, cu excepţia evreilor sefarzi, foarte reduşi numeric. Restul sunt chazarii aschenazi, un trib turco-mongol din regiunea dintre Marea Neagra şi Marea Caspică.”
“Naţionalismul autentic în România a fost cel al Mişcării Legionare. Încă de la apariţia ei în anul 1927, s-a pus de bunăvoie sub ascultarea şi trăirea credinţei în Iisus Hristos şi sub ocrotirea Sfantului Arhanghel Mihail, conducătorul oştilor cereşti şi învingătorul asupra lui Lucifer. Doctrina legionară şi-a propus să creeze un nou tip de om care să trăiască în spiritul creştin şi să jertfească pentru neamul său tot ce are mai de preţ.”
La vârsta de 84 de ani dr.Lefa a rămas la aceleaşi convingeri ca atunci când era un puşti, fără cel mai mic simţ critic în faţa criminalităţii dovedită de istorie a acestei doctrine şi mişcări antisemite. Las cititorul să judece logic dacă este cazul să dea crezare cuiva care crede în originea turco-mongolă a evreilor şi în relaţia sa directă cu Arhanghelul Mihail, înger despre care scrie Biblia, spre nefericirea tuturor antisemiţilor, s-a arătat evreului Daniel.
În plus eu nu am fost şi nu sunt ortodox ci timp de 40 de ani, locuind în America am fost membru în diverse biserici luterane. Soţia sau copii mei nu au fost şi nu sunt ortodocşi. Pe preotul Calciu l-am cunoscut bine, am corespondat şi am fost prezent la fiecare vizita facută tatălui meu. Preotul Calciu, în timpul vieţii sale, nu a făcut niciodată vreo afirmaţie despre o posibilă convertire a tatălui meu.
O alta anecdotă falsă despre tatăl meu, apărută prin presa română, are ca subiect o presupusă dăruire de streptomicină, în închisoarea din Târgu Ocna, din partea legionarului Gafencu către tatăl meu, cadou care i-ar fi salvat viaţa. Adevarul îl cunosc înedeaproape şi este exact contrariu, cele scrise mai jos fiind probate graţie documentelor din fosta securitate comunistă, recent făcute publice.
Aşa se întâmplă că în mod neaşteptat cunosc din prima mână şi foarte personal circumstanţele primirii de către tatăl meu a 4-5 flacoane de streptomicină, dar nicidecum din partea lui Gafencu sau oricarei alte persoane dinlăuntrul închisorii Târgu Ocna. Acest medicament tatăl meu l-a primit direct dela mine. Iată cum stau faptele: În anul 1951 pe când mama mea era închisă la canal iar tatăl meu la Târgu Ocna eu aveam 12 ani. Locuiam în casa care încă nu fusese confiscată şi câteva persoane se organizaseră şi aveau oarecum grijă de mine în timp ce eram la o şcoală elementară. Aceste persoane erau foşti colaboratori intimi ai părinţilor mei în lucrarea misionara făcută cu sprijin din Norvegia şi Elveţia între 1945-1947. În foametea din 1946 de exemplu tatăl meu organizase o cantină unde primeau măcar o masă pe zi un număr de 1000 de persoane. Două dintre aceste persoane din jurul meu rămăseseră pastori în biserica luterana fondată de tatăl meu pe strada Olteni, în prezent strada este aproape în întregime demolată. De la doi deţinuţi care au fost cu el într-o dubă cu care fusese luat la proces în 1950 ştiam că este în ultimul stadiu de tuberculoză şi nu va avea mult de trăit. Persoanele din jurul meu, bineînţeles în numele meu au făcut cerere catre Ministerul de Interne ca să-i pot trimite tatălui meu medicamente precum streptomicină şi Pas.
Neaşteptat, prin iarnă, la sfârşitul lui 1953 sau începutul lui 1954, tatălui meu i s-a permis singurul vorbitor pe care l-a avut în 14 ani de puşcărie comunistă. Aceste vorbitoare, am aflat mai târziu, au fost permise se pare numai pentru că soţia fostului preşedinte Roosevelt a vizitat România. Ea era o socialistă activă în cauza drepturilor omului din închisori şi cine ştie ce le-o fi spus autorităţilor. Tatăl meu a avut permisiunea să scrie o carte poştală de 10 rânduri familiei, în care, profitând de anafalbetismul gardienilor a semnat “Richard Wurmbrand Acrostih.” Noi, adică şi eu dar şi persoanele mature din jurul meu, când am primit cartea poştală ne-am prins că în acrostih se putea citi “medicament.”
Mama mea, având domiciliu obligatoriu în Bucureşti după ce fusese închisă la Canal, nu avea cum să meargă aşa că eu am călătorit noaptea, cred că prin gara Adjud, până la Târgu Ocna, împreună cu o prietenă de-a mamei mele, aducând câteva sticluţe cu streptomicină, poate şi cu pilule Pas, obţinute cu greu sacrificiu prin cunoştinţe, cât şi un pachet cu marmeladă, unt, pâine. Am intrat singur în incinta închisorii, o curte cu un caldarâm cu pietre mari, între două porţi enorme, precum la un castel medieval, unde erau cam 10 gardieni-militieni. Între aceste două porţi şi două rânduri de mese, de la distanţă am văzut capul tatei prin vizetă. Tata a întrebat unde este mama, cum de n-a venit? Înainte de a putea da vreun răspuns, gardianul a strigat, “n-ai voie să întrebi de familie!” Chiar dacă aş fi putut răspunde fusesem instruit bineînţeles să nu spun că mama a fost arestată sau că are domiciliu obligatoriu. Am îngânat că mama te iubeşte sau aşa ceva. Tata m-a întrebat dacă ştiu dacă a fost condamnat şi la cât? Din nou gardianul a strigat, “nu poţi întreba despre caz!” Tatăl meu a început să-mi spună, “să ştii Mihai că avem în cer un Dumnezeu care ne iubeşte, să crezi în El” la care din nou gardianul a strigat: “n-ai voie să vorbeşti religie aici” şi a închis vizeta. Tot “vorbitorul” a durat mai puţin de 2-3 minute. Bineînţeles, eu fiind un copil prost îmbrăcat, fiind şi iarnă, dârdâiam incontrolabil. Apoi au luat tot conţinutul pachetului şi l-au vărsat într-o hârtie de ambalaj, au amestecat marmelada, untul, pâinea, brânza, nucile, sticluţele de streptomicină, pilulele de Pas sau aspirină şi au făcut un fel de terci şi l-au luat. Streptomicina a ajuns la tatăl meu dar nu a folosit-o ci, aşa cum am aflat ulterior (nu dela tatăl meu ci mai întâi dela un legionar care ne-a vizitat după eliberare, al cărui nume dacă-mi amintesc corect era Samoilă) a dat-o altora. Nu lui Gafencu ci unui tânăr legionar. În aceeaşi zi am luat trenul şi m-am întors la Bucureşti. Deci această streptomicină eu personal am dus-o la Târgu Ocna, eu am fost sursa imediata a acestui medicament, considerat pe vremea aceea un medicament miraculos, bun la orişice.
Până de curând pentru povestea de mai sus în afară de mine a mai existat o altă persoană martoră care a descris oarecum aceste întâmplări. Doamna care m-a însoţit la Târgu Ocna, după ce a plecat din România a scris o carte în Franţa în care, puţin înainte de moartea ei prin 1979, descrie într-o pagină eforturile depuse de catre prietenii părinţilor mei de a obţine această streptomicină. Ceilalţi care au participat la aceasta sunt decedaţi. Totuşi mirabile mirabilis, datorită kilometrilor de dosare ale fostei securităţi care au fost mai mult sau mai puţin deschise, fără ca eu să cer măcar, am obţinut copia unui document pe care l-am primit dela cineva care a studiat dosarele din Ministerul Afacerilor Interne care arată cum în 1951, oamenii din jurul meu, bineînţeles în numele meu, într-adevăr făcuseră cerere să parvină medicamentul acesta tatălui meu. Există o alta poveste despre un cadou din partea lui Gafencu către tatăl meu, constând în două cuburi de zahăr, povestire care apare în cartea tatălui meu, Cu Dumnezeu in Subterana, o carte pe care a scris-o şi publicat-o în Anglia, în primul an după ce a ieşit din România. Nu este vorba de nici o streptomicină.
Apelez la logica cititorilor. Majoritatea legionarilor erau în puşcării încă dinainte de 1941. Când au venit comuniştii în 1948 au mai arestat toate rudele lor până la al treilea grad. Tatăl meu datorită activităţii sale, cunoaşterii atâtor limbi străine, a avut incredibil de multe conecţii solide în ţară şi străinătate, conecţii care au rezistat la toate intemperiile sociale până la moartea sa şi aceasta dovedeşte că nu a dezamăgit oamenii cu schimbări bruşte de caracter sau reprezentări neadevărate. Cei din jurul său chiar şi după câţiva ani de comunism încă aveau conecţii cu creştini din ţările scandinave mai ales, cât şi acces la surse de bani. De unde ar fi avut bietul Gafencu sau vreun alt legionar pe careva sa-i poarte încă de grijă? Din poveştile mamei mele ştiu că a stat închisă la canal cu o doamnă Gafencu dar nu ştiu dacă şi ce fel de rude erau. Deci este extrem de îndoielnic ca legionarul Gafencu să fi avut o sursă independentă de streptomicină.
Un alt legionar, Ianolide, în scrieri care au apărut postmortem de origine nedocumentabilă, de asemeni publicate de un grup cu un program ultranaţionalist, după concursul Mari Români descrie pe larg presupuse discuţii teologice între Gafencu şi tatăl meu, discuţii care l-ar fi făcut pe Richard Wurmbrand să recunoască superioritatea doctrinei ortodoxe şi mai mult chiar să se dezică de originea sa evreiască. Din nou las cititorul să judece logic asupra posibilităţii ca un tânăr legionar, ajuns în puşcărie la o vârstă fragedă, fără să fi avut acces la vreo educaţie teologică, să menţină o discuţie pe teme doctrinare cu pastorul Richard Wurmbrand, cunoscător fluent al unui număr de 14 limbi străine, cu cunoştinţe teologice recunoscute ca fiind uimitoare de către mulţi autori care l-au descris in multe carti.
Fiind de mic copil şi rămânând de-a lungul vieţii, volens nolens o persoană publică, adresa mea nu este un secret, PO Box 5161, Torrance, Ca. 90510, USA pentru orişicine are nevoie de informaţii serioase şi credibile despre tatăl meu, pastorul decedat Richard Wurmbrand.
Pe internet există multe pagini dedicate personalităţii Pastorului Richard Wurmbrand. Aproape fără excepţie mai niciuna nu m-a contactat înainte de a publica diverse materiale chiar în numele meu.
Există în Biblie, în Cartea Geneza, o povestire despre Avraam, strămoşul poporului evreu, aducând un sacrificiu lui Dumnezeu şi petrecându-şi o zi întreagă, alungând păsarile răpitoare care doreau să se înfrupte din carnea jertfită. Chiar şi acest om primitiv a înţeles că sacrificiul făcut a fost pentru Dumnezeu şi nu de dragul unor păsări, ce găseau oportun să se hrănească cu ce era la îndemână pe altar. Acesta este felul în care simte cineva care a trăit alături de o personalitate care s-a sacrificat nu numai pe el dar şi întreaga sa familie. Acest sacrificiu, un exemplu demn de urmat, a fost făcut pentru Dumnezeu şi nu pentru a servi o cauză oportunistă, politică sau culturală.
Mihai Wurmbrand
Despre Autor
22 Comentarii la “S-a convertit Wurmbrand la ortodoxie? Mărturia fiului său Mihai”
Trackbacks
- Emil Boc nu este penticostal « Clujul Evanghelic
- Falsificarea ortodoxă a lui Richard Wurmbrand (2) « Vindecătoru
Scrie un Comentariu
Acest site permite folosirea unui Gravatar. Poţi obţine un gravatar în mod gratuit!

Cred ca lumea incearca sa darame ’stalpii credintei’ ,stalpi asezati de Dumnezeu.De accea e necesar ca adevaratii crestini sa intareasca marturia fratilor,frati ca Richard Wurmbrand.O adevarata ‘oglinda’ a lui Isus.
Ii multutumesc lui Dumnezeu pentru exemlplul de credinta al pastorului Richard Wumbrand, precum si pentru lucrarea pe care a facut-o prin el.Desi noi in vreamea de azi avem libertatea deplina de a studia Cuvantul lui Dumnezeu fara sa fim prigoniti,parca avem o credinta mai mica.
si, totusi, … adevaratele dovezi nu pier, si credibilitatea lor se intareste zi de zi! Domnul sa ne binecuvanteze si sa Ii multumim ca ne-a dat oameni ca Richard Wurmbrand! .. Oricum, cea mai clara dovada este ca pana la Mari Romani s-a afirmat in mod repetat de necunostinta multora a cestui nume!
Cartea “Viata Parintelui Gh. Calciu”poate fi comandata la:http://www.agnos.ro/magazin/product_info.php?products_id=35&osCsid=7o386nh1hivnodr481dgp28jt3
Nu vreau sa minimalizez suferinta si jertfa domnului Wurmbrad si pe mine m-au impresionat cartile dansului, dar el este unul dintre putinii crestini luterani care au suferit, pe cand preotii ortodocsi si marturisitorii ortodocsi martirizati pentru credinta crestina si pentru apararea valorilor neamului nostru profund crestin , atacat de fiara comunisto-evreiasca sunt zeci si sute de mii. De ce despre acestia nu se spune nimic???
Nu este adevarat ca Pastorul Wurmbrand a trait ultimii ani intr-o manastire ortodoxa din California (este vorba de Sfantul Gherman al Alaskai, Platina, California). Insa este adevarat ca preotii de la aceasta manastire au fost la Pastorul Wurmbrand, in ultimii ani de viata, l-au miruns cu ulei de la candela Sfantului Ioan Maximovici din San Fracisco si l-au si impartasit.
Tot atunci Pastorul Wurmbrand a cantat imne Maicii Domnului, un Ave Maria in engleza, si ebraica si un imn compus de el insusi. Se aude clar cum Pastorul cere ajutorul Maicii Domnului si o roaga sa intermedieze pentru el in fata Fiului, Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Mai povesteste cum a ajuns sa creada in Maica Domnului, in inchisoare fiind i-a cerut ajutorul, primindu-l imediat.
Inregistrarea si fotografia cu preotii ortodocsi: Steretul Gherasim, Parintele Damaschin si Maica Nina se poate gasi aici:
http://www.frederica.com/gallery/friends/
a 4-a poza de jos.
Inregistrarea audio:
http://audio.ancientfaith.com/frederica/fhn_wurmbrand.mp3
Despre ce scria insusi Pastorul Wurmbrand despre ortodoxie in numarul din septembrie al revistei Again, 1987:
“Ortodoxie pură
Acum, să ne întoarcem la preotul acela, Surioanu. Era un om asa de fericit. Când eram scosi afară la plimbare, într-o curte în care nu era nici floare, nici iarbă, el lua pe după umeri pe câte un crestin si îi spunea: “Zi-mi povestea ta.”
De obicei oamenii îi povesteau cât de răi erau comunistii. “M-au bătut si m-au chinuit si mi-au făcut cutare lucru.”
Îi asculta cu atentie; apoi le spunea: “Ai spus atâtea despre comunisti; acum spune-mi despre tine. Când te-ai spovedit ultima oară?”
“Păi… acum patruzeci de ani.”
“Să sedem si să-i lăsăm pe comunisti si pe nazisti. Si tu esti păcătos. Spune-mi păcatele tale.”
Toti i se spovedeau. Si eu m-am spovedit lui si îmi amintesc că, cu cât îi spuneam mai multe păcate, cu atât mai frumos si mai iubitor îi devenea chipul. La început m-am temut că, auzind câte făcusem, mă va goni. Dar cu cât i-am spus mai multe lucruri din cele ce făcusem, cu atât se trăgea mai aproape de mine. La sfârsit mi-a spus: “Fiule, ai făcut într-adevăr multe păcate, dar îti spun un lucru. În ciuda tuturor, Dumnezeu te iubeste si te iartă. Să stii că a dat pe Fiul Lui să moară pentru tine, iar tu încearcă să faci azi putin, mâine nitel mai mult, încât să devii bine-plăcut lui Dumnezeu.”
Momentele petrecute cu acest preot au fost printre cele mai frumoase întâlniri din viata mea. El nu mai trăieste. A fost un exemplu a ce înseamnă Ortodoxia. Există asemenea Ortodoxie. Nu vad rostul să devii ortodox, dacă ai un fundal luteran, baptist sau orice altceva, decat atunci când doresti această Ortodoxie. Credinta lui era Ortodoxie adevărată, Ortodoxie pură. Să ne ajute Dumnezeu să fim cu torii adevărati ortodocsi, după exemplul sfintilor pictati pe icoane si după exemplul sfintilor dintre noi. ”
http://www.sfant.ro/sfinti-romani/richard-wurmbrand-si-ortodoxia.html
Articolul intreg in engleza:
http://ancientfaith.com/files/uploads/wurmbrand_again.doc
Domnule Ion,
Pastorul Wurmbrand a avut deschidere fata de crestinii din orice confesiune, atat din cauza perspectivei sale unice, cat si datorita legaturii de suferinta, fiindca a fost inchis si a suferit la un loc cu ortodocsi, greco catolici, adventisti, baptisti, samd, si toti i-au fost frati de suferinta. Eu nu sunt ortodox dar am fost la slujba de Înviere de nenumărate ori la biserici ortodoxe si am cântat împreuna cu credinciosii ortodocsi “Hristos a Înviat!” Asta nu este o dovada a convertirii mele la ortodoxie! Dovada cea mai clara a neconvertirii lui Wurmbrand la ortodoxie nu este marturia fiului sau, nici a altcuiva, ci este insasi purtarea sa pana la moarte. Daca s-ar fi convertit la ortodoxie, el ar fi renuntat la tinuta oficiala de pastor protestant, ar fi adoptat tinuta, vocabularul si teologia ortodoxa… dar nu a facut-o. Pana si in link-ul pe care il oferi, este numit drept “pastor”… Nici macar “ex-pastorul”… Dumneata incerci sa arunci praf in ochi cu o fotografie… incearca sa asculti sutele de predici ale lui Wurmbrand care exista pe internet… ele sunt cea mai clara dovada a teologiei protestante a lui Richard, care a propovaduit pana la capat mantuirea prin har, nu prin fapte, proclamand autoritatea Scripturii si nu a traditiei. Daca predici ca ale lui Wurmbrand ar fi predicate in bisericile ortodoxe, as fi foarte tentat sa trec la ortodoxie, mon cher.
A scrie de bine de ortodocsi intr-un articol nu este dovada convertirii. Este normal ca Richard sa vorbeasca de bine pe un preot ortodox care s-a purtat crestineste in temnita. In singura ocazie in care am vorbit cu pastorul Wurmbrand, la Bucuresti in iunie 1992, dansul mi-a vorbit de bine pe credinciosii adventisti cu care a fost inchis, laudandu-i in mod deosebit, afirmand ca nimeni n-a rabdat mai mult ca ei batjocura si torturile temnicerilor. Totusi acest lucru nu ma determina sa cred ca Wurmbrand ar fi trecut la adventism, nu???…
Domnul Ciuca, in primul rand va multumesc ca ati permis publicarea a 2 din cele 3 mesaje ale mele. Tot ce se gasea in primul mesaj este de domeniu public si arata doar ca se stia acest lucru cu mult inainte de 2006 in mediile ortodoxe, asa ca nu vad rostul cenzurii.
Motivele pentru care Pastorul Wurmbrand a trecut sub tacere faptul ca legionarii i-au salvat viata si ca s-a convertit la ortodoxie pot fi speculate. Pentru cine locuieste in SUA este usor de inteles, daca va intereseaza le fac publice.
O persoana care recunoaste si practica tainele ortodoxe (preotia, spovedania, mirungerea, samd), care se roaga Maicii Domnului, recunoaste importanta sfintilor, a icoanelor, samd. ca sa va parafrazez, este mai mult ortodoxa decat protestanta sau neoprotestanta. Pentru mine este suficient, este o punte aruncata peste prapastie…
Nu scriu aici ca sa pornesc o polemica, am corectat erorile/exagerarile facute de unii ortodocsi, pentru cam discutat direct cu fratia Sfantul Gherman, si am publicat, repet, fapte stiute de ani buni. In viitorul apropiat toate aceste marturii vor fi consolidate intr-un material care va fi un raspuns si la scrisoarea Dlui Mihail Wurmbrand.
Multumesc,
Doamne ajuta
Domnule Ion,
Am lasat cele doua mesaje ca sa se vadeasca cat de penibile sunt incercarile celor care incearca mistificarea adevarului, dar nu sunt dispus sa las orice gogosi pe site, asa ca am oprit al treilea comentariu. Dumneata ai pretentia sa fii publicat dar nu ai nici macar curajul sa-ti asumi identitatea. Esti Ion. Ion al Glanetasului, Ion Gura de Aur, Ion Iliescu, Ion Gheorghe, un nea Ion…
Puteti publica orice in viitor… daca ati reusit sa-l faceti pe Stefan Cel Mare un sfant din calendar, chestie care e de rasul curcilor, puteti incerca cate mistificari vroiti. Va pacaliti pe voi, cei care cunosc adevarul nu se lasa inselati.
Ceea ce insinuati… ca Wurmbrand a avut motive pentru a trece sub tacere asa zisa lui relatie cu legionarii si convertirea la ortodoxie… ma faceti sa rad. Daca Wurbrand ar fi fost un asemenea om de nimic, nu ati avea motive sa va laudati cu el… Dumneata pe cine incerci sa pacalesti? Adica cel care nu s-a rusinat de Hristos si a acceptat temnita si tortura, pentru niste interese meschine si-a tainuit adevarata credinta in America???… Asta este cea mai mare batjocura pe care am auzit-o pana acum la adresa lui Wurmbrand si ar trebui sa va fie rusine sa intinati memoria acestui om. V-ati face un bine daca ati sta la distanta cu minciunile voastre… nu veti pacali pe nimeni.
Va rog sa va abtineti de la a mai publica gogorite pe aceasta tema fiindca nu voi permite ca pe acest site dedicat memoriei acestui om sa mai debitati chestii din astea.
Din cartile scrise si predicile scumpului frate in ISUS Richard WURMBRAND am in inima 2 lucruri grozave :” Singura mea religie este DRAGOSTEA si singura mea credință este ISUS”
Este bine oare ca un ION anonim sa isi permita asemenea mizerii la adresa unui om ce si-a inchinat viata lui DUMNEZEU si propovaduirii Evangheliei?
Ce interese meschine aveti d-l ION?Cui ii faceti jocul murdar? Nu uitati ca DUMNEZEU vede tot, chiar daca va simtiti in siguranta in spatele unui calculator pierdut in realiatea virtuala….
Conteaza daca RW a fost sau nu ortodox? Ne legam de denumirea unui cult sau de exemplul si daruirea acestui om pentru trairea crestina?
Iisus nu se numea nici ortodox, nici catolic, nici, baptist, evanghelist, adventist sau altceva. Era evreu, si la un moment dat a devenit u “eretic” in neamul Lui. Dar, pentru noi ce conteaza: ca era iudeu sau ca este Fiu lui Dumnezeu? Dumnezeu are religie? Daca da, care e cea mai buna?
Stimate domnule Ciuca,
Doresc sa raman anonim ca sa mai aveti dumneavoastra de ce sa va legati. Desi ar trebui sa va intereseze esenta, nu lucrurile de suprafta. Si esenta este ca atata vreme cat nu veti intelege cu sufletul, in lumina Duhului Sfant, ce inseamna sa aveti o atitudine de respect fata de Sfinti, chiar si fata de unul ca Stefan cel Mare, care, cu o credinta nezdruncinata in Dumnezeu, a aparat aceasta tara de necredinciosii (in Mantuitorul Iisus) musulmani, spre deosebire de multi dintre “crestinii” zilelor noastre, care-si minimalizeaza marturisirea invaturii de credinta, straduindu-se a fi si cat mai pe placul unor autoritati de diferite feluri, nu veti intelege nimic nici din ceea ce este posibil sa fi facut pastorul Richard Wurmbrand in ultimii ani de viata ,sau ceea ce a inteles in urcusul sau duhovnicesc despre Ortodoxie.
Macar ar trebui sa va puneti de acord cu privire la teoria fantezista privind convertirea la ortodoxie a lui Richard Wurmbrand. Unii sustineti ca ar fi avut loc in detentie dar, din cauza “interesului” cand a emigrat in SUA a lasat in umbra acest aspect. Altii sustineti ca s-ar fi produs in ultimii ani de viata… cine sa va mai inteleaga?
In alta ordine de idei, daca sfintenia lui Stefan este legata de lupta contra turcilor, de ce nu-l sfintiti si pe Vlad Tepes fiindca a fost la fel de vrednic ca si Stefan? Ce daca era poreclit Dracul? Suna bine si atrage turisti “Vlad Dracul cel Sfânt”! Tot avem un nou brand de tara: Romania, the land of choice…
Apropos… hai să încercăm o ghicitoare: “Care biserică este preacunoscută pentru obedienţa ei faţă de putere, indiferent de culoarea politică a regimului?”… asta inainte de a da cu piatra in acei crestini ai zilelor noastre la care va referiti ambiguu.
Draga domnule ciuca si cei ca dumneavoastra care sa ma iertati vedeti lucrurile atat de superficial,nu ma intereseaza atat publicarea acestui mesaj cat ma intereseaza apararea credintei mele pe care o marturisesc chiar cu pretul vietii daca este nevoie pentru ca nu am studiat ci am simtit clar veridicitatea ei.
eu un singur lucru vreau sa va intreb: Cine v-a zis dumneavoastra in special domnului Vasilescu ,ca Domnul Iisus Hristos nu a fost ortodox?
I-a ganditi-va cine a instituit dreapta credinta si cum a decurs ea pana la 1045 ,cand unul de-al dumneavpoastra asa cu gandire superficiala s-a trezit ca nu mai sunt bune sinoadele ecumenice …..si de acolo au pornit toate ereziiile .Sa fim seriosi domnule ciuca intre domnul Richard Wurmbrand si Stefan cel Mare il prefer pe Stefan cel Mare daca s-a dovedit ca el a fost cel care a aparat dreapta credinta a lui Iisus Hristos. Tot respectul ,sa nu ma intelegeti gresit ,pentru domnul Richard Wurmbrand a suferit mult in inchisoare ,dar cine nu e cu dreapta credinta ,a se intelege ortodoxia ,este impotriva ei ….deci impotriva lui Hristos Cel adevarat. Parerea mea este ca intradevar nu s-a convertit la ortodoxie pentru ca daca cunostea ortodoxia in adevarata ei valoare nu il mai oprea absolut nimic pe pamant sa strige in gura mare ca abia acum si asa l-a cunoscut cu adevarat pe Dumnezeu.
p.s. incercati sa intrati si pe net sa vedeti argumentele de care s-a tinut seama in canonizarea Sf. stefan cel Mare si nu mai sustineti puncte de vedere care nu au nici o treaba cu realitatea …ca s-ar putea intr-o buna zi sa va aflati langa Dumnezeu in fata celui pe care il negati cu atata nerusinare si atunci nu striu ce veti mai raspunde.
Draga Cristina,
De mult n-am mai ras cu atata pofta ca la lectura ideii tale “profunde” cum ca Hristos a fost ortodox! Eu zic sa-l facem si pe Adam ortodox ca sa fie lucrurile si mai simple….
Legat de preferintele tale, nici o problema, deh, traim intr-o tara libera…
In special pentru doamna Cristina. Doamna Cristina, pentru dumneavostra daca conteaza atat de mult ce religie avea Iisus, atunci va rog respectuos sa luati ca referinta nu pe mine nici pe domnul Mihai (nu-l cunosc, deci nu-l apar), ci luati istoria bisericii, istoria poporului evreu si mai ales cititi Sfanta Scriptura si o sa aflati singura din ce neam venea Iisus si ce religie avea! Si mai ales, aflati va rog cum era considerata nooua miscare pornita de Iisus si apostoli. Nu va indeamna nimeni sa renuntati la credinta dumneavoastra. Cel putin nu eu am facut-o. Eu dupa denumire sunt crestin ortodox, insa asta nu inseamna ca sunt mai presus decat altii. Dar daca ar fi ca crestinul ortodox sa aiba si alte atribute atunci ar trebui sa fie si catolic (universal), evanghelist (sa cunoasca si sa traiasca dupa evanghelia lui Iisus si a apostolilor), ar trebuie sa fie si adventist (adica asteptator a lui Iisus in venirea a doua) etc. Cu respect, Ioan Vasilescu.
Ioan Vasilescu´s last blog ..Suntem calatori si vom fi calatori
“Atunci am vazut un miracol: L-am vazut pe preotul Iscu, in agonie, cum a chemat alti doi detinuti si, sprijinindu-se pe umerii lor, incet-incet, a trecut pe langa patul meu, s-a asezat pe marginea patului tortionarului sau si a inceput sa-l mangaie pe cap – niciodata nu am sa pot uita gestul acesta al lui: ma uitam la cel chinuit cum mangaia capul chinuitorului sau! Aceasta este adevarata iubire: Preotul, in slabiciunea sa, a gasit o mangaiere pentru ucigasul sau! Il mangaia si-i spunea: «Erai tanar. Nici nu-ti dadeai seama de ceea ce faceai. Te iubesc din toata inima mea!» Dar el nu rostea numai aceste cuvinte. Poti spune «dragoste» si acesta sa nu fie decat un cuvant din opt litere. Dar preotul Iscu il iubea, cu adevarat, pe tortionarul sau: «Te iubesc din toata inima mea.» Apoi a continuat: «Daca eu, care sunt un pacatos, pot sa iubesc atat de mult, inchipuie-ti-L pe Iisus, care este dragostea intrupata, cat de mult te iubeste. Si toti crestinii pe care i-ai chinuit, acum te iarta, te iubesc si Hristos te iubeste cu ei si prin ei. El vrea ca tu sa fii mantuit cu mult mai mult decat doresti tu sa fii mantuit. Te intrebi daca pacatele tale pot fi iertate? Da. Si nu numai atat. Iisus vrea ca tu sa fii cu el in cer. El este iubirea insasi. Nu trebuie decat sa te intorci spre el si sa te pocaiesti.” In aceasta celula in care nici o intimitate nu era cu putinta, am auzit, fara sa vreau,spovedania pe care criminalul a facut-o victimei sale.
Viata este mai plina de fiori decat orice roman. Nici un autor n-a putut scrie asemenea lucruri. Cel torturat si pe moarte asculta spovedania celui care-l torturase. Victima i-a dat absolutia criminalului. S-au rugat impreuna, imbratisandu-se unul pe altul, dupa care preotul a fost dus inapoi la patul sau de catre cei doi detinuti portabili. Amandoi au murit in aceeasi noapte. Era seara Craciunului. Dar nu era un Craciun in care noi ne aminteam simplu ca, acum aproape doua mii de ani, Iisus S-a nascut in Betleem. Era un Craciun in care Iisus se nascuse in inima unui comunist criminal. Acestea sunt intamplari pe care eu le-am vazut cu proprii mei ochi…”
Pastor Richard Wurmbrand
Daca il pretuiti cu adevarat pe acest om de ce nu-i urmati pilda si sa-i calcati pe urme ci mereu va bateti joc de preotii ortodocsi si de noi de toti, domnule Ciuca?Ore Domnul Iisus Hristos a” ras cu pofta ” de cei mici si neinsemnati? Sau si-a batut joc de cineva ?
Doamna Olivia,
Eu nu imi bat joc de ortodocsi cum pretindeti… doar apar adevarul despre Wurmbrand, asa cum este prezentat de fiul sau, de pastorul Daniel Branzai care a oficiat inmormantarea lui, de femeia care a ingrijit in ultimii ani ai vietii pe sotii Wurmbrand si de o multime imensa de persoane care l-au cunoscut foarte bine si care sunt scandalizati de pretentia absurda ca Wurmbrand ar fi trecut la ortodoxie. Macar dati crezare fotografiilor existente care il prezinta pe Wurmbrand la vârstă înaintată îmbracat cu “uniforma” caracteristica pastorilor lutherani… Pe mine ma amuza faptul ca BOR l-a confiscat pe Ştefan cel Mare pentru tagma sfinţilor, dar asta ţine de valorile prmovate de BOR… însă când vine vorba de Wurmbrand, nu este de loc amuzant ca se incearca “confiscarea” lui din motive ideologice… Bataie de joc este aceasta actiune…